miercuri, 1 septembrie 2010

Cei cinci MAGNIFICI

Ca într-un film ce împleteste cu maiestrie actiune, cultura, romanta si aventura, am pasit veseli - în compania celor doi F si-un A, în cel mai frumos concediu ce ni l-am putut imagina!
Nu am avut ambitia de a depasi recordul urcatului scarilor Turnului Perlach, dar am admirat panorama orasului de la înaltimi ametitoare; nu ne-am gravat numele pe peretii celui mai înalt turn de biserica din lume, dar am fost mândri ca am vizitat vârful Münsterului din Ulm; nu am baut rom ca marinarii, ne-am plimbat doar cu vaporasul printre cheile Dunarii, apoi am testat cea mai buna bere Weltenburg, în cea mai veche berarie din lume; ziua de nastere a Feliciei, am serbat-o în restaurantul rotitor al turnului de televiziune Olympiapark unde ne-am lasat transportati de lift, cu viteza de 7 metri pe secunda.
Dupa atâta antrenament, trecerea Alpilor a fost o bagatela, iar rasfatul pe malul Lacului di Garda a fost bine meritat! Cea mai frumoasa combinatie pe care natura a reusit-o aici - ne-a apartinut: munti ce zgârie cerul cu vârfurile ca sulitele, împrejmuind lacul enorm, limpede, de un albastru ireal! Mai adaugam zilele însorite, noptile cu luna plina si Verona la o aruncatura de bat... Ce poate fi mai perfect?!
La întoarcerea acasa, o zi la piscina si o seara în parcul de distractii Plärrer, au completat tabloul unui concediu perfect!
De ce oare timpul trece necrutator de repede peste momentele dulci si parca se-mpotmoleste în zile monotone, ca azi - prima zi de servici?!

12 comentarii:

  1. orice as spune ar fi prea putin pentru a exprima ce am simtit in aceasta vacanta, s-a scurs ca o poveste frumoasa, ca un vis ... fara sa ne dam seama, ca si atunci cand te indragostesti: te trezesti ca iubesti!

    RăspundețiȘtergere
  2. Se vede ca a fost inca un concediu frumos si plin. Cred ca puteti sa va uitati inapoi la o vara tare frumoasa...

    RăspundețiȘtergere
  3. Carmen, si noi am fost la Laco di garda! Abia am ajuns acasa din Italia.
    Frumoase locuri!

    RăspundețiȘtergere
  4. "Opreste, Doamne, clipa cu care masori eternitatea !"
    sau altfel spus aceste clipe minunate le vom pastra in adancul sufletului pentru totdeauna!
    Mii de multumiri lui Carmen si Helmut!!!

    RăspundețiȘtergere
  5. Fly, ti-am spus oare ca esti un DULCE? da da, esti un DULCE!

    RăspundețiȘtergere
  6. Ceska draga, ce bine am facut ca am "fugit" de acasa! m-am saturat de frig si ploi! vara asta a fost tare pacatoasa! Speram ca vom avea o toamna blânda :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Roxana draga, de ce nu ai spus mai devreme! ce fain era sa ne fi întâlnit la o cafeluta sau un vin rosu, pe malul lacului! Da, minunate locuri! si observi? ne atrag aceleasi locuri! Apusenii si Italia :))

    RăspundețiȘtergere
  8. Feli, ti-am spus oare ca esti o DULCE? da da, esti o DULCE!

    RăspundețiȘtergere
  9. Bine ai revenit. Inteleg perfect starea de spirit de la sfarsit. Eu imi faceam procese de constiinta ca nu e normal sa ma simt asa, ca la urma urmei nu pot ramane vesnic plecata cine stie unde. Asta e frumusetea vacantelor, sunt ruperi de nivel.

    Cum era berea aia? Chiar e cea mai buna?

    RăspundețiȘtergere
  10. Anamayana, multumesc! frumoasa întâmpinare :)
    Amintirile vacantelor ne dau putera de a astepta urmatoarele vacante...care cu siguranta vor fi si mai grozave!
    Despre berea Weltemburg...hm! nu degeaba a fost medaliata. Da, e foarte buna! dar îti mai spun un mic secret: depinde si în compania cui o bei :))

    Si tu? mai ai doua saptamâni de vacanta...ce-ti pasa!

    RăspundețiȘtergere
  11. ;)) Clar compania conteaza foarte mult. La scoala deja am inceput activitatea... mai am si scoala de soferi, ca am facut 2 saptamani pauza cu plecarea mea... M-am resemnat.

    RăspundețiȘtergere
  12. Anamayana,
    vine toamna, tu numeri bobocii :) si asa ramâi vesnic tânara!
    Abia astept sa-mi arati carnetul de conducere!

    RăspundețiȘtergere