miercuri, 30 septembrie 2015

Miercurea fara cuvinte (40) - Oktoberfest 2015

(cu Pandhora )

Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografii care "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :-)

sâmbătă, 26 septembrie 2015

Clubul Cinefililor (20) - Impresii de sfârsit de saptamâna

În Clubul Cinefililor este binevenit oricine are placerea de a scrie câteva rânduri despre un film sau serial recent vazut, indiferent de anul de aparitie a acelui film sau serial. Pentru ca toti cei interesati sa poata accesa pagina în care faceti recomandarea, înscrieti articolul în acest tabel. Tabelul va ramâne deschis întreaga saptamâna.
----------------------------------------------

----------------------------------------------
The Secret Life of Bees (2008) - este o drama americana, ecranizare a  romanului omonim semnat de Sue Monk Kidd (2002). Gingasia acestui film este deosebita si absoluta!
Este "simpla" si pura poveste a unei fetite - Lily Owens (Dakota Fanning), aflata la vârsta marilor întrebari, în perioada de transformare a copilului în adult. În aceasta dificila etapa de viata, nu are pe nimeni alaturi în afara de "fata în casa", o tânara de culoare. Rosaleen (Jennifer Hudson) nu are experienta de mama ci doar sentimentele veritabile pe care le poate avea o femeie pentru un copil traumatizat. Valoarea acestor sentimente însa este nesemnificativa într-o lume guvernata de ura de rasa, într-o societate în care persoanele de culoare sunt considerate mult inferioare - în Carolina de Sud a anilor '60. În încercarea de a se ajuta una pe cealalta, Lily si Rosaleen parasesc orasul, fara un plan anume, bazându-se doar pe premonitie, visare si speranta. Ele gasesc acel loc special, care le aduce starea de liniște si împlinire, este locul unde au gasit raspunsuri la multe întrebari. Destinul le-a calauzit pasii la usa surorilor August, June si May Boatwright (roluri interpretate de Queen Latifah, Alicia Keys ai Sophie Okonedo), trei tipuri speciale de femei independentele, sentimentale si inteligentele. Aici adolescenta Lily a învatat despre puterea sexului feminin, despre încredera în sine. Lily s-a elibererat de sentimentele de vina care o copleseau si pentru prima data si-a acceptat propria imagine cu mândrie.
Este o poveste tulburator de frumoasa, interpretata de actori care stiu cum sa transmita emotii intense... recunosc ca am plâns ☺ Filmul este exceptional!
Nota mea: 10
TiMER (2009) - este un film pe care l-a recomandar Ioana, pe care si eu îl recomand mai departe - cu nota 10 ☺
In acelasi stil science-fiction romantic recomand celor care înca nu au vazut: The Curious Case of Benjamin Button(2008), Midnight in Paris(2011), Ghost (1990), The Time Traveler’s Wife (2009), The Lake House (2006), City of Angels (1998), Kate & Leopold (2001), Edward Scissorhandsn (1990), Ruby Sparks (2012), Winter's Tale (2014), Ghost Town (2008), Meet Joe Black(1998), Vanilla Sky (2001), Message in a Bottle (1999) ... Sunt toate filme de nota 10.
---------------------------------------------
La rubrica "Clubul Cinefililor" de saptamâna trecuta s-au înscris: Ioana, Zina, Alina, Diana, si subsemnata.
Tuturor celor care ajung pe aceasta pagina de blog - o duminica tihnita! ☺

miercuri, 23 septembrie 2015

Miercurea fara cuvinte (39) - Prietene



Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografii care "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :-)

marți, 22 septembrie 2015

S-a sticat ceasul de perete...

Ei, asta e! A costat zece euro si a functionat un an întreg. A stat agatat pe peretele casei în curte, indiferent ca a plouat sau ca a fost canicula, deci... ce sa zic mai mult?! L-am aruncat la cosul de gunoi...
A doua zi însa l-am recuperat ☺ De ce? Parca ceva îmi soptea sa privesc rama mai bine si sa ma gândesc cu ce seamama?... Pare o rama de tablou sau poate un hublou sau.... hm! Oare as putea reîntrebuinta acest cadran de ceas?! ☺☺☺
Si atunci mi-am amintit de nisipul, pitericelele, melci si scoicile pe care le-am adunat de pe plaja, asta vara...
Le-am aranjat în straturi pe sticla ceasului, apoi le-am presat cu un carton taiat circular si îmbracat prealabil în staniol.
Dupa ce am îndepartat de pe capac mecanismul ceasului, am închis rama, am scuturat un pic pentru ca scoicile, nisipul si pietrele sa nu creeze presiune pe sticla, am pus clemele de prindere si... gata am fost! Vechiul ceas de perete a devenit un tablou-hublou! O altfel de fereastra, spre o vacanta la mare! :)

Acum, tabloul-hublou înfrumuseteaza peretii camerei de baie, alaturi de tabloul cu scoici - facut acum câtiva ani (pânza pe șasiu, culori acrilice, pasta de modelaj, ceva sclipici si un pumn de scoici) si alaturi de cutiuta botezata "visul marinarului". Cu suguranta aveti si voi adunate de prin concediile la malul marii, miniaturi simpatice, suvenire ale unor vacante minunate. Eu le-am aranjat pe un cadru lipit din șipci si vopsit în culoare gri-argintie... Simplu!
Sper ca tensiunile creatoare au explodat si ca exemplele de aici va inspira ;)) Eliberati-va fantezia! ☺

PS: fotografiile mele sunt facute la ceas de seara, nu au calitate buna însa... ideile conteaza, nu-i asa?! ;)
PS2: pentru Suzana: Iata la ce ma refeream în comentariul de pe blogul tau ;)

Dansul lebedelor

pentru rubrica "Meloman pentru o zi"

duminică, 20 septembrie 2015

He-heeei copilarie!

☺ Mai stiu sa sar coarda! ☺



¸.•♪♪•.¸°º✿°♥♥•.¸ Nu ne dorim decât SANATATE si PACE! ¸.•°♥♥⊱º°•.¸♪♪°•.¸
PS: alte imagini din vacanta - Copilarie, pace, bucurie.

sâmbătă, 19 septembrie 2015

O'ZAPFT IS!

Astazi la ora 12:00 a fost deschisa cea de-a 182- a Oktoberfest - cea mai mare sarbatoare populara din lume! Anul acesta Oktoberfest va dura 16 zile si se va desfasura în perioada 19 septembrie - 04 octombrie.
Sarbatoarea traditionala din capitala Bavariei are loc anual pe Theresienwiese în München, începând din anul 1810. În anul 2014 au fost 6,3 milioane de vizitatori. Pentru Oktoberfest, fabricile de bere din München pregatesc special o bere care are între 5.8 si 6.4 alcool exprimat în procente de volum.
Cei care au tinut neaparat sa fie prezenti la traditionala cepuire a primului butoi cu vin, si-au pastrat rând de cu seara, lânga cortul Schottenhamel Festzelt. (sursa fotos)

Primarul München-ului Dieter Reiter a reusit sa dea cep primului butoi cu bere din a doua lovitura. Dupa ce a rostit celebrul: "O'zapft is! Auf eine friedliche Wiesn." ("Cepuitu-i! Pentru o sarbatoare pașnica!") primarul a ciocnit primul Massbier cu Horst Seehofer - prim-ministrul landului Bavaria.

Sarbatoarea a început! ☺ Promit sa revin cu fotografii proprii, avand-o alaturi pe Pandhora
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Oktoberfest (1), Oktoberfest (2), Oktoberfest (3), Cortul cu bere, D'ale festivalului, Carusel, Oktoberfest (6), Dresura cu purici, Riesenrad Willenborg, Pink Oktoberfest, Olympia Looping, Distractii, Hit-uri la Oktoberfest, Statuia Bavaria, Interviuri, MfC 2012, Oktoberfest, Inocenta, Moda 2012, Roata Uriasa, Parada, Reportaj 2012, Pink, S-a încheiat Oktoberfest, Hai cu noi prin München!, Ultimele evenimente, Geanta pentru Oktoberfest, Oktoberfest numarul 180, Prietenie, Post-Oktoberfest, Costum popular bavarez, O'zapft is!, Oktoberfest la pachet To Go, Cu colegii, 2014

Clubul Cinefililor (19) - Impresii de sfârsit de saptamâna

În Clubul Cinefililor este binevenit oricine are placerea de a scrie câteva rânduri despre un film sau serial recent vazut, indiferent de anul de aparitie a acelui film sau serial. Pentru ca toti cei interesati sa poata accesa pagina în care faceti recomandarea, înscrieti articolul în acest tabel. Tabelul va ramâne deschis întreaga saptamâna.
----------------------------------------------

----------------------------------------------
Behind the Candelabra: My Life with Liberace (2013) - un film american regizat de Steven Soderbergh, referitor la ultimii zece ani din viața celebrului pianist Liberace, bazat pe memoriile publicate de Scott Thorson în anul 1988. În rolurile principale - Michael Douglas și Matt Damon.
În cadrul concursului anual Creative Arts Emmy Awards (Downtown Los Angeles), filmul a câstigat în 8 categorii. A câstigat deasemenea la Golden Globe Awards (2014) în doua categorii "Best Television Film" si "Best Actor - Television Film" prin Michael Douglas.
Excentricul pianist si entertainer Władziu Valentino Liberace, cunoscut în lumea showbusinessului sub mononymul Liberace, s-a dovedit a fi înca de copil un talent deosebit. La vârsta de 6 ani putea sa interpreteze ore în sir din memorie, piese din muzica clasica. În anul 1940, la vârsta de 20 de ani, Liberace a devenit solist al Chicago Symphony Orchestra.
În anii '50 a fost cel mai rapid pianist din lume. Era capabil sa interpreteze în mod corect 6000 de note în doar două minute!
Mereu s-au facut speculatii în legatura cu orientarea homosexuala a lui Liberace. Deoarece a fi homosexual în secolul 20, ca angajat la televizinea din Statele Unite ar fi însemnat sfârsitul carierei artistice, Liberace a dezmintit permanent zvonurile si a actionat în judecata toate ziarele care au publicat o astfel de stire, câstigând toate procesele. Liberace a fost homosexual înca de la începutul carierei, însa o data ce a declarat sub juramânt ca este heterosexual, ar fi fost acuzat de spejur daca si-ar fi corectat depozitia. Toti angajatii lui erau platiti spre a pastra cu strictete secretul si chiar în 1987, când Liberace în vârsta de 67 de ani a murit în urma unor complicatii datorte sindromului SIDA, medicul legist si purtatorul de cuvânt au negat boala.
Liberace a trait în lux, a adoptat mai multi copii, a avut 13 vile și averea i-a fost estimat la aproximativ 100 de milioane de dolari americani. În anul 1976 Liberace a înfiintat "Liberace Foundation" o fundatie care functioneaza si astazi, care sustine prin burse tineri talentati, studenți la Conservator.
Filmul se rezuma la relatia pe care Liberace a avut-o cu Scott Thorson, o iubire pe cât de bizara, pe atât de patimasa. Poate unul din cele mai emotionante pasaje ale filmului, este cel cu declaratia de dragoste pe care Liberace o face tânarului Scott:
"Why do I love you? I love you not only for what you are, But for what I am when I'm with you I love you not only for what you have made of yourself, But for what you are making of me. I love you for ignoring the possibilities of the fool in me, And for accepting the possibilities of the good in me. Why do I love you? I love you for closing your eyes to the discords in me, And for adding to the music in me by worshipful listening. I love you for helping me to construct of my life Not a tavern but a temple I love you because you have done so much to make me happy. You have done it without a word, without a touch, without a sign You have done it by just being yourself Perhaps after all, that is what love means And that is why I love you."
[De ce te iubesc? Te iubesc nu doar pentru ceea ce esti, ci si pentru ceea ce sunt eu atunci când sunt cu tine. Te iubesc nu numai pentru ceea ce faci din tine, ci şi pentru ceea ce faci din mine. Te iubesc pentru ca ignori posibilitatea prostiei în mine și accepti existenta binelui în mine. De ce te iubesc? Te iubesc pentru ca treci cu vederea conflictele din mine și oferi muzicii din mine o ascultare fidela. Te iubesc pentru ca ma ajuti sa-mi construiesc viața, nu o taverna, ci un templu. Te iubesc pentru că ai dat atât de mult pentru ca eu sa fiu fericit. Ai făcut-o fără vorbe, atingeri sau gesturi, toate acestea le-ai făcut doar ramânând tu însuti. La urma urmei, probabil ca asta si înseamnă dragostea... De aceea te iubesc.]
Nota mea: 10
Narcos - este un serial ce a debutat în luna august 2015 (pe Netflix), regizat de cineastul brazilian José Padilha. Serialul trateaza foarte aproape de realitate, viata columbianului Pablo Escobar - unul din cei mai celebrii si bogati baroni ai drogurilor. La începutul anilor '90, cartelul lui Escobar a detinut controlul a 80% din piața mondială de cocaină si revista americană Forbes i-a estimat profiturile la 3 miliarde dolari americani.
Filmul prezinta actiunile teroriste pe care Escobar le-a ordonat dar paralel prezinta si viata calma, încarcata de iubire si respect din familia acestuia. Paradoxal, însa asa era Escobar!
Serialul este esalonat în 10 episoade, actiunea este deosebit de captivanta, cu multe elemente de suspans. Sunt prezentate numeroase actiuni ale fortelor implicate în lupta antidrog, începând cu politia, sistemul judiciar, factorii politici, armata si societatea civila.
Eroii pozitivi ai filmului sunt cei doi agenti DEA (Drug Enforcement Administration) - Steve Murphy (Boyd Holbrook) si Javier Peña (Pedro Pascal) si bineînteles presedintele César Gaviria - rol interpretat de Raúl Méndez. Presedintele Gaviria a condus lupta împotriva lui Escobar si a cartelului Medellín, împotriva cartelului de droguri Cali si împotriva facțiunilor de gherilă. În timpul guvernului său a fost adoptata o nouă constituție în anul 1991.
Rolul lui Pablo Escobar este grandios interpretat de actorul brazilian Wagner Moura.
Filmul contine deasemenea videoclipuri istorice cu fragmete din cuvâtarile presedintilor americani Ronald Reagan si George Bush.
Scorul IMDb este 9.1/10! Am vizionat primele episoade "pe pâine" si acum astept lansarea sezonului doi.
Nota mea: 10
----------------------------------------------
La rubrica "Clubul Cinefililor" de saptamâna trecuta s-au înscris: AlinaDiana, ZinaPovestile mele si subsemnata.
Tuturor celor care ajung pe aceasta pagina de blog - o duminica tihnita! ☺

vineri, 18 septembrie 2015

Jurnal de Vacanta de vara - Spre stâna


A doua drumetie pe care am facut-o alaturi de prietenii nostri Alina, Maria si Cristi, a fost: Valea Cernei - Cheile Ţâşnei, Moara Dracilor - stâna - un traseu de o ora si jumatate dus, o ora si jumatate întors, plus pauza la stâna ☺
Daca la ultima drumetie eu am fost codasa, trebuie sa ma laud ca de data aceasta am fost mereu între primii ☺ M-am simtit bine si am savurat din plin frumusetea naturii.
Prima bucata de drum am facut-o cu masina, din Baile Herculane pâna la granita dintre judetul Mehedinti cu judetul Caras-Severin si traseul a început imediat în spatele motelului Dumbrava.
La intrarea în padure, imposibil sa treci fara sa observi anuntul prins pe copac, la marginea potecii.
"Bine ati venit! Stimaţi turişti excursionişti, dacă doriti sa faceti o plimbare pe acest traseu (crucea albastra) pe Cheile Tâsnei în sus, va veti bucura de frumuseţile muntelui, izvoare cu apa rece, poienite, pajisti înverzite în care va puteti instala cortul, unde nimeni nu va deranjeaza decât murmurul izvoarelor si fosnetul padurii. Pe acest traseu întâlniti traditionala Moara pe apa, care este înca în stare de functíonare.
Stimati vizitatori, de la Moara mai mergeti 5-7 minute, travesati apa si puteti face un popas la Stâna noastra, unde noi, ciobanii, va asteptam cu urmatoarele produse naturale si cu multa placere: brânză, caş, urdă dulce, lapte, mămăliguţă calda. Va putem da explicatii si despre alte trasee ale muntelui. Câinii nu sunt răi! Va asteptam cu drag!"
Cum sa nu-ti doresti sa ajungi la stâna, sa-l cunosti pe autorul acestei încântatoare invitatii?!
Alina ne-a povestit ca prima data când au facut ei drumetia la stâna, acum cativa ani, anuntul era scris de mâna si avea o exprimare simpla, pura, de-un farmec deosebit. Fotografia acelui anunt, cât si fotojurnalul drumetiei le puteti admira pe blogul ei, în articolul intitulat "Pe-un picior e plai"☺

Prima jumatate de ora este doar urcuş, panta este abrupta iar stâncile rostogolite si macinate de vreme îngreuneaza înaintarea. Portiunile în care radacinile fagilor formeaza scari naturale sunt rare, noi le-am folosit pentru scurte pauze, sa ne tragem sufletul. Peisajul este fermecator si linistea profunda. Mereu observi ceva care te încânta: o iasca, o scorbura, câteva crengi rupte de vânt, un colos de calcar împresurat de licheni... Pe masura ce înaintezi, vârful copacilor devine tot mai luminos si frunzisul te apara tot mai putin de dogoarea soarelui. La iesirea din padure, descoperi o lume de basm... te gasesti pe stânci, undeva între cer si pamânt. Privelistea este grandioasa!
Peretii verticali ai cheilor sunt împodobiti din loc în loc cu pini negri sau tufisuri iar poteca îngusta merge în sus, de-a lungul vaii. Alina ne-a spus ca acest drum era batut odinioara de granicerii Imperiului Austro-Ungar si al Tarii Românesti.

Pe poteca se zareste o cruce - nu am gasit informatii cine a ridicat-o si ce simbolizeaza... poate ca stie unul din cititori? Crucea din lemn roscat este dotata cu lampi - acum doua, dar cred ca au fost trei - ne-am întrebat cum functioneaza sau cum au functionat?! ...
De aici, portiunea de poteca pare scobita în stânca. Pe partea stânga este peretele de calcar, pe dreapta prapastia... Daca nu urmaresti cu privirea zborul vreunui fluturas, poteca este foarte sigura ☺
Din loc în loc, dintre arbusti si ierburi apar stânci tuguiate, modelate parca în joaca de un urias.

Drumul are usoare urcusuri, însa în cea mai mare parte coboara, pâna când întâlneste pârâul Ţăsna. Cum am ajuns în preajma apei, imediat verdele a devenit mai verde si florile mai viu colorate. Fluturi de toate formele si nuantele zburau fara teama, statura omului nu impresioneaza aici, între stânci. Maretia peisajului este coplesitoare. Daca stâncile au suflet, atunci cu siguranta ele ne vad ca pe un grup de fluturi... minusculi, fragili si efemeri.

Precum beduinii care ajung în oaza, ne-am bucurat de apa rece si limpede si am facut un popas sa ne spalam mânile si fata.
Mai departe, o bucata de drum am mers pe firul Ţăsnei, trecând pârâul de câteva ori de pe o parte pe cealalta, asa cum ne-a condus poteca. Căldura dogoritoare parca se mai domolise si noi capatasem pasul mai vioi.

Asa cum stiam din anuntul ciobanilor, cararea trece pe lângă o moara.
De ce  se numeste "Moara Dracilor"? Se spune ca necuratul si-ar fi bagat coada si a făcut ca roata morii să se învârteasca în sens invers acelor de ceasornic ☺ Mecanismul era încuiat cu lacat si lant. Mai târziu, la stâna am aflat si motivul. Ciobanul ne-a povestit ca turistii inconstienti se amuza macinând pietre... Ne-a mai povestit ca de curând, moara a necesitat o scurta reparatie la fundatie. A asigurat consolidarea cu ceva ciment. Câteva zile mai târziu a auzit bubuituri si ciocanituri la moara si ciobanul a surprins un... ciudat, care spargea cimentul! Singurul motiv al acestui act de vandalism a fost jaful - cica individul a sperat sa gaseasac aici ascunsa averea ciobanului!

Ceva mai sus de moara - o superba cascada ne-a oferit motiv pentru înca o pauza. Racoarea din aer, reflexiile si clipotul caderii de apa ne-au încarcat sufletul de frumos. Nu ne-am mai saturat privind aceasta bijuterie a naturii... Am admirat fiecare strop de apa!
De la cascada, poteca intra din nou într-o padure de fag si la nici cinci minute departare, se ajunge în Poiana Tâsnei. Câteva vaci erau la pascut si dulaul care le pazea, a latrat doar ca sa-si semnalizeze prezenta. Pe dreapta, am zarit acoperisul din tabla rosie al stânei.

Ciobanul ne astepta sezând pe o bârna. Imdediat l-a recunoscut pe Cristi, si-au strâns mâinile ca doi vechi prieteni si ne-a invitat pe toti la o portie de mamaliguta.
În vatra ardea focul, apa era deja pusa la fiert. Pâna când noi am facut o plimbare la izvor (trecând pe lânga "frigiderul" ciobanului, unde erau puse la racit câteva sticle cu lapte), masa a fost pusa si mamaliguta aurie aburea pe farfurii. Am servit cu brânza dulce sau sarata - dupa preferinte si am baut câte o canita cu lapte batut... Delicioasa masa de prânz!
În timp ce noi ne-am potolit pofta, dulaii s-au tolanit în tarâna, de jur împrejurul mesei. Se bucurau parca sa vada figuri noi, la fel ca si stapânul lor.
Înainte sa pornim din nou la drum, Cristi a umplut o plasa cu pungi cu telemea si cas, tocmite la pret în asa fel încât ciobanul sa fie în avantaj, pentru ca la anul când vor mai trece pe aici, stâna sa mai existe si privirile ciobanului sa fie la fel de senine si prietenoase.

Pe drumul înapoi, grupului nostru s-a atasat o familie din Moldova. Simpatici si vorbareti, ne-am întretinut în fel si fel de discutii asa încât traseul ne-a parut mult mai scurt ☺ În parcarea motelului, la granita dintre judete, ne astepta masina.
Cum am ajuns acasa la pensiune, ne-am îmbracat costumele de baie, am luat prosoapele la subrat si ne-am dus la baile sulfuroase, asa cum am facut în fiecare seara pe timpul sejurului în Herculane.
Am încheiat superba zi ca de obicei pe terasa, la un pahar de vorba...

Pe valea Ţâşnei

pentru rubrica "Reflexii în oglinda"



joi, 17 septembrie 2015